E trecut de miezul noptii si dardaind in fata geamului din dormitor constat ca ceasca de cafea e goala.Stau cu capul lipit de geam si tresar din atipit...iar te visasem...
Stateai pe o banca si zambeai; ma uitam la tine dar nu ma vedeai deoarece privirea iti era atintita inspre ceva mult mai placut vazului tau; te strigasem dar nici macar nu ai clipit la auzul vocii mele..."Las capul in jos si plec!"...dar nimeni nu era acolo sa imi spuna "Stai!". Si am plecat pentru ca tineam la tine si nu doream sa iti izgonesc starea de liniste in care cazusesi...Faceam pasi repezi ca nu cumva sa te razgandesti si sa ma faci sa ma intorc din drum cu toate ca la fiecare secunda imi intorceam capul ca sa nu iti uit chipul.M-au napadit lacrimile,nu te mai vedeam si treptat tu imi ieseai din minte.Totul devenise precum o lectie invatata mecanic pe care o stiam doar daca imi spunea cineva inceputul insa nu imi mai folosea la nimic..nota era deja luata.Continuam sa te las in urma si sa plang in hohote precum o naiva la finalul unei drame...si stiam de ce..Plangeam pentru ca "a fost" nu pentru ca "s-a intamplat".
duminică, 27 noiembrie 2011
vineri, 16 septembrie 2011
EA
Pierduta in detalii,amanunte ilogice care au un subinteles jalnic.Retraiesc acel pateticism de a vorbi cu mine insami despre ce???....
Un basm are intotdeauna clasicul inceput de a fi fost odata???Un basm specific "mie" incepe cu urmatoarele: "chiar a fost"???
O marioneta vorbitoare,un orizont inchis,o floare ofilita,o rama fara tablou,o propozitie fara predicat: EA!!!
Spun multe prin aceste cuvinte si e greu sa vezi cum totul se naruie,cum de fapt soarele rasare doar la apus si invers...
Magia unei lume care se invarte in jurul meu???Nu...iluzia unei trairi sub farmecul vraji unei dimineti perfecte.Un stol de putregai care insa nu pleaca in tarile calde...O tirma de oameni in jurul careia se inconjoara...sau sunt inconjurati??
Eu sunt ca mine si tu la ffel...dar ea,poate ea sa fie ca ea???
Un basm are intotdeauna clasicul inceput de a fi fost odata???Un basm specific "mie" incepe cu urmatoarele: "chiar a fost"???
O marioneta vorbitoare,un orizont inchis,o floare ofilita,o rama fara tablou,o propozitie fara predicat: EA!!!
Spun multe prin aceste cuvinte si e greu sa vezi cum totul se naruie,cum de fapt soarele rasare doar la apus si invers...
Magia unei lume care se invarte in jurul meu???Nu...iluzia unei trairi sub farmecul vraji unei dimineti perfecte.Un stol de putregai care insa nu pleaca in tarile calde...O tirma de oameni in jurul careia se inconjoara...sau sunt inconjurati??
Eu sunt ca mine si tu la ffel...dar ea,poate ea sa fie ca ea???
marți, 3 mai 2011
Discurs -etapa nationala-07.05.2011
Am ales sa va vorbesc astazi despre speranta,realizari,cunoastere si recunoastere.Pentru aceasta am avut ca reper citatul:"Nu exista scurtaturi pentru privelisti marete".Ce reprezinta sintagma "privelisti marete"?Cu ce le asemanam pe acestea?Sunt,poate,idealurile noastre,visele,telurile,nazuintele pe care noi vrem sa le atingem,sa le cunoastem.
Ne intrebam adesea care este calea pe care ar trebui sa o urmam pentru ca,in final,sa devenim parte din "privelistea mareata" pe care ne-o proiectam.
Ne simtim pregatiti sa facem fata oricarui obstacol,ne pastram in suflet speranta unei reusite,dar exista momente cand implinirea unui ideal presupune,de asemenea si compromisuri,sau alte cai care nu duc inspre satisfactia totala.Ne apar in cale anumite "scurtaturi" care odata urmate pot duce la false reusite.
In fond,aceste presupuse "scurtaturi"nu sunt decat vulnerabilitatile,slabiciunile si temerile noastre care nu reprezinta altceva decat faptul ca,uneori,noi alegem calea cea mai usoara chiar daca acest lucru nu ne pune in valoare.
Iata cum omul trebuie sa aleaga drumul pe care doreste sa paseasca si sa puna in balanta lupta pentru idealuri realizate ca urmare a drumului lung,corect si scurtaturile neasteptate.Cred ca acesta este sensul care intareste ideea de a trai pentru un vis.
Atunci cand eu ca persoana lupt pentru ceea ce vreau privelistile marete sunt percepute ca o inaltare,iar scurtaturile redau o coborare,o subevaluare,o deiluzie a tot ceea ce inseamna a spera.
Pentru ca atunci cand viata este o continua lupta cu noi insine,pentru ca atunci cand scopul nostru este de a o trai,constient deprindem drumurile lungi sau scurte ale ei.Si pentru ca de cele mai multe ori alegem calea cea mai scurta,ori mai facila,trebuie ca macar sa ii stim scopul si destinatia.O cale lunga si grea nu este intotdeauna prima varianta,insa este cu siguranta mult mai aproape de succes,de atingerea acelui ideal al vietii noastre,acea maretie spre dorinta si totodata dorinta mareata.
Spre exemplu pentru creatorul de arta,indiferent la ce domeniu ne referim a urma un drum lung si asiduu este calea catre succes.Numai o opera supusa travaliului creator va putea ajunge intr-un final sa intruneasca aspiratiile receptorului.Niciodata,poate,drumul nu este destul de slefuit,suficient de apasator,indeajuns de solicitant pentru a duce inspre perfectiune.Pentru a te bucura de privelistea mareata scriitor,pictor,sculptor, muzician etc vei face sacrificii,vei sta nopti la rand in fata materialului,vei trudi la masa de lucru cu unicul gand ca vei reusi.Acesta este cazul romancierului Rebreanu care in complicitatea intunericului,in compania canii de cafea scria fara incetare pana cand romanul se inchega,pana cand opera crestea in acel "corp sferoid"in care inceputul se confunda cu sfarsitul.Totul este pus in slujba artei,efortul trecand in uitare in fata romanului terminat.Este tributul de sange,izolare,combustie interioara al artistului care se va putea bucura de reusita sa.
Daca ramanem in domeniul literaturii,unul dintre poemele ce sustin ideea exprimata in citat este "Noapte de decemvrie"a poetului simbolist Alexandgeru Macedonski.Tanarul emir(metamorfoza creatorului) alege calea cea dreapta spre a ajunge la cetatea sfanta Meka.Acesta este idealul sau si nu precupeteste niciun efort pentru a-l indeplini.Nici pentru el nu sunt posibile scurtaturile,desi ar fi putut apuca pe care ocolita,umbrita,dar telul sau ar fi avut de suferit,iar ambele ziduri ale Mekai nu ar fi avut aceeasi stralucire odata ce ar fi abdicat de la idealul visat.Emirul prefera sa indure decat sa renunte la visul suprem ceea ce ii aduce moartea.
"Privelistea mareata"devine destinul spre care aspiram,scurtatura catre acesta fiind ezitarea.Atunci cand ai un ideal urmeaza-l si atinge-l,indiferent ce eforturi ar presupune pentru ca la sfarsitul drumului sa stii sigur ca meritul succesului ti se cuvine.
In acest moment tu esti dispus nu doar sa calatoresti pe caile intortocheate ale vietii tale ci si sa traiesti clipa de clipa si sa-ti aprinzi talpile pe caile anevoioase ce duc inspre idealul tau.Un adevarat ideal nu are nevoie de doua drumur ci doar de unul singur dar adevarat si sigur.Oricum doar acei oameni dornici de reusita si ambitiosi vor constata ca nu exista scurtaturi pentru privelisti marete!!!
Ne intrebam adesea care este calea pe care ar trebui sa o urmam pentru ca,in final,sa devenim parte din "privelistea mareata" pe care ne-o proiectam.
Ne simtim pregatiti sa facem fata oricarui obstacol,ne pastram in suflet speranta unei reusite,dar exista momente cand implinirea unui ideal presupune,de asemenea si compromisuri,sau alte cai care nu duc inspre satisfactia totala.Ne apar in cale anumite "scurtaturi" care odata urmate pot duce la false reusite.
In fond,aceste presupuse "scurtaturi"nu sunt decat vulnerabilitatile,slabiciunile si temerile noastre care nu reprezinta altceva decat faptul ca,uneori,noi alegem calea cea mai usoara chiar daca acest lucru nu ne pune in valoare.
Iata cum omul trebuie sa aleaga drumul pe care doreste sa paseasca si sa puna in balanta lupta pentru idealuri realizate ca urmare a drumului lung,corect si scurtaturile neasteptate.Cred ca acesta este sensul care intareste ideea de a trai pentru un vis.
Atunci cand eu ca persoana lupt pentru ceea ce vreau privelistile marete sunt percepute ca o inaltare,iar scurtaturile redau o coborare,o subevaluare,o deiluzie a tot ceea ce inseamna a spera.
Pentru ca atunci cand viata este o continua lupta cu noi insine,pentru ca atunci cand scopul nostru este de a o trai,constient deprindem drumurile lungi sau scurte ale ei.Si pentru ca de cele mai multe ori alegem calea cea mai scurta,ori mai facila,trebuie ca macar sa ii stim scopul si destinatia.O cale lunga si grea nu este intotdeauna prima varianta,insa este cu siguranta mult mai aproape de succes,de atingerea acelui ideal al vietii noastre,acea maretie spre dorinta si totodata dorinta mareata.
Spre exemplu pentru creatorul de arta,indiferent la ce domeniu ne referim a urma un drum lung si asiduu este calea catre succes.Numai o opera supusa travaliului creator va putea ajunge intr-un final sa intruneasca aspiratiile receptorului.Niciodata,poate,drumul nu este destul de slefuit,suficient de apasator,indeajuns de solicitant pentru a duce inspre perfectiune.Pentru a te bucura de privelistea mareata scriitor,pictor,sculptor, muzician etc vei face sacrificii,vei sta nopti la rand in fata materialului,vei trudi la masa de lucru cu unicul gand ca vei reusi.Acesta este cazul romancierului Rebreanu care in complicitatea intunericului,in compania canii de cafea scria fara incetare pana cand romanul se inchega,pana cand opera crestea in acel "corp sferoid"in care inceputul se confunda cu sfarsitul.Totul este pus in slujba artei,efortul trecand in uitare in fata romanului terminat.Este tributul de sange,izolare,combustie interioara al artistului care se va putea bucura de reusita sa.
Daca ramanem in domeniul literaturii,unul dintre poemele ce sustin ideea exprimata in citat este "Noapte de decemvrie"a poetului simbolist Alexandgeru Macedonski.Tanarul emir(metamorfoza creatorului) alege calea cea dreapta spre a ajunge la cetatea sfanta Meka.Acesta este idealul sau si nu precupeteste niciun efort pentru a-l indeplini.Nici pentru el nu sunt posibile scurtaturile,desi ar fi putut apuca pe care ocolita,umbrita,dar telul sau ar fi avut de suferit,iar ambele ziduri ale Mekai nu ar fi avut aceeasi stralucire odata ce ar fi abdicat de la idealul visat.Emirul prefera sa indure decat sa renunte la visul suprem ceea ce ii aduce moartea.
"Privelistea mareata"devine destinul spre care aspiram,scurtatura catre acesta fiind ezitarea.Atunci cand ai un ideal urmeaza-l si atinge-l,indiferent ce eforturi ar presupune pentru ca la sfarsitul drumului sa stii sigur ca meritul succesului ti se cuvine.
In acest moment tu esti dispus nu doar sa calatoresti pe caile intortocheate ale vietii tale ci si sa traiesti clipa de clipa si sa-ti aprinzi talpile pe caile anevoioase ce duc inspre idealul tau.Un adevarat ideal nu are nevoie de doua drumur ci doar de unul singur dar adevarat si sigur.Oricum doar acei oameni dornici de reusita si ambitiosi vor constata ca nu exista scurtaturi pentru privelisti marete!!!
joi, 28 aprilie 2011
Ieri
Treiesc intr-un ieri uitat de mult,intr-un basm cu file de mult uzate,povesti de dragoste de mult uitate,miresme ale unor vremuri bune duse de vant..aidoma unor castele de nisip distruse de reflux...
Unde e acel ieri care imi aducea un zambet pe buze,lacrimi de fericire,momente de extaz,magia timpului oprit in loc??Nu mai exista;a trecut...a trecut acel ieri pentru care am avut mereu un loc aparte,un ieri care reprezenta un intreg trecut,o parte din ceva sau cineva,o amintire placuta,zambete,petele de culoare ale vietii mele,jocuri de trairi de care vesnic o sa imi aduc aminte...
Zilele trec si ieri e tot mai departe de mine,oare cat e de greu sa traiesti doar in speranta zilei ce a trecut???
Dar ieri a trecut si ramane un trecut si trebuie sa merg mai departe insa niciodata nu voi uita sa pastrez tot ce a trecut ca pe un "IERI"..
Chiar daca sunt doar simple amintiri vreau sa stii ca ele sunt acolo...si ca intotdeauna le voi pastra ca pe o comoara:)Iubesc un IERI:)!!!
Unde e acel ieri care imi aducea un zambet pe buze,lacrimi de fericire,momente de extaz,magia timpului oprit in loc??Nu mai exista;a trecut...a trecut acel ieri pentru care am avut mereu un loc aparte,un ieri care reprezenta un intreg trecut,o parte din ceva sau cineva,o amintire placuta,zambete,petele de culoare ale vietii mele,jocuri de trairi de care vesnic o sa imi aduc aminte...
Zilele trec si ieri e tot mai departe de mine,oare cat e de greu sa traiesti doar in speranta zilei ce a trecut???
Dar ieri a trecut si ramane un trecut si trebuie sa merg mai departe insa niciodata nu voi uita sa pastrez tot ce a trecut ca pe un "IERI"..
Chiar daca sunt doar simple amintiri vreau sa stii ca ele sunt acolo...si ca intotdeauna le voi pastra ca pe o comoara:)Iubesc un IERI:)!!!
marți, 15 martie 2011
luni, 28 februarie 2011
Substantive
Ma adancesc in prea multe randuri de scris indarat....sterg,adaug,uit,pierd,rescriu,rectific ca sa nu fiu prea dura cu mine si sa nu vad realitatea asa cum este ea de fapt.
Ma aflu in acelasi loc dar nu stiu unde,nimic nu s-a schimbat dar nu mai exista, nimic nu s-a pierdut dar nu avea ce sa se piarda...
In schimb s-au ofilit prea multe flori,soarele a apus de prea multe ori,apele sunt prea tulburi,magii nu mai exista, s-au umplut caietele.
Prea multe ofuri,voci,regrete,priviri in spate,rime...Toate uitate...rostite,manjite,iertate de mult...fara noima....speranta,credinta,teluri,gropi,iluzii.
Dar totusi parte din universul in care voi ceilalti traiti...
Ma aflu in acelasi loc dar nu stiu unde,nimic nu s-a schimbat dar nu mai exista, nimic nu s-a pierdut dar nu avea ce sa se piarda...
In schimb s-au ofilit prea multe flori,soarele a apus de prea multe ori,apele sunt prea tulburi,magii nu mai exista, s-au umplut caietele.
Prea multe ofuri,voci,regrete,priviri in spate,rime...Toate uitate...rostite,manjite,iertate de mult...fara noima....speranta,credinta,teluri,gropi,iluzii.
Dar totusi parte din universul in care voi ceilalti traiti...
duminică, 13 februarie 2011
Azi...o zi speciala
Nu cred ca poate fi o zi mai speciala decat cea pe care o traiesc zi de zi ..desi cred ca cea de azi e cea mai speciala dintre toate.:)
Te-ai trezit vreodata mai dimineata decat ai fi sperat si cu cele mai mari sperante???Si ai incercat din rasputeri sa nu adormi doar ca sa nu ti se spulbere ideile si sa uiti ce iti planuise-si sa faci pentru acea zi???Eu da..azi....cu multe iluzii,sperante ca azi o sa am curajul sa las la o parte poate orgoliu,jena,sfiala si sa spun un "multumesc" oricui o sa imi daruiasca un zambet,un "te iubesc" oricui o sa ma imbratiseze,un "nu ma uita niciodata" oricarei persoane pentru care am insemnat ceva....
Si apoi am adormit...brusc pentru a ma trezi in repezeala si a uita ceva ce a fost doar in inchipuirea mea....un vis in care doar multumeam pentru un zambet,iubeam pentru o imbratisare si nu eram uitata de persoanele pentru care am insemnat ceva...
Azi vreau sa imi traiesc visul sa "multumesc", sa"iubesc" si "sa nu fiu uitata niciodata"...:) Fa-ti si tu o zi de vis sau un vis de o zi...:)Multumesc:)...Te iubesc!>:D< Nu ma uita niciodata!!!
Te-ai trezit vreodata mai dimineata decat ai fi sperat si cu cele mai mari sperante???Si ai incercat din rasputeri sa nu adormi doar ca sa nu ti se spulbere ideile si sa uiti ce iti planuise-si sa faci pentru acea zi???Eu da..azi....cu multe iluzii,sperante ca azi o sa am curajul sa las la o parte poate orgoliu,jena,sfiala si sa spun un "multumesc" oricui o sa imi daruiasca un zambet,un "te iubesc" oricui o sa ma imbratiseze,un "nu ma uita niciodata" oricarei persoane pentru care am insemnat ceva....
Si apoi am adormit...brusc pentru a ma trezi in repezeala si a uita ceva ce a fost doar in inchipuirea mea....un vis in care doar multumeam pentru un zambet,iubeam pentru o imbratisare si nu eram uitata de persoanele pentru care am insemnat ceva...
Azi vreau sa imi traiesc visul sa "multumesc", sa"iubesc" si "sa nu fiu uitata niciodata"...:) Fa-ti si tu o zi de vis sau un vis de o zi...:)Multumesc:)...Te iubesc!>:D< Nu ma uita niciodata!!!
miercuri, 19 ianuarie 2011
Azi...
Azi...sunt trista pentru ca am ajuns sa ma comport mai mult decat anormal...azi mi-am reamintit cum e sa fii un bebelus care invata sa mearga,cum e sa nu stii sa iti controlezi corpul...
Azi te-am mintit pentru prima data,azi am jucat teatru,azi am putut sa ma controlez in a-mi exterioriza toate sentimentele fata de tine..azi am uitat cum este sa savurez fiecare clipa cu cineva...
Azi mi-e frica sa nu raman asa pentru intotdeauna...azi mi-e dor de cineva si constat ca nu are de cine sa imi fie dor...dar totusi imi este...
Azi astept ceva si nu stiu exact ce si totusi stiu ca nu am de la cine sa primesc nimic...insa continui sa astept ceva...
Azi sunt fericita pentru ca datorita tie nu ma comport obisnuit si monoton....azi mi-am reamintit cum e atunci cand nu mai poti sa iti controlezi corpul cand iti vezi persoana iubita,cum iubirea iti da avantul unui bebelus....
Azi te-am mintit pentru prima data doar ca sa nu te strivesc cu atata iubire,azi stiu ca sunt o buna actrita in a nu-mi arata sentimentele doar ca sa nu fie ranite din nou...azi am invatat sa numar secundele alaturi de tine,prea putin dar suficient....
Azi imi doresc sa raman asa pentru intotdeauna ... sa imi fie dor de tine...sa stiu ca nu am voie dar totusi sa incalc reguli..
Azi astept ceva de la tine nu o sa primesc nimic dar totusi astept ...
Azi am o intrebare ... stii ce simt????:) eu stiu azi........
Azi te-am mintit pentru prima data,azi am jucat teatru,azi am putut sa ma controlez in a-mi exterioriza toate sentimentele fata de tine..azi am uitat cum este sa savurez fiecare clipa cu cineva...
Azi mi-e frica sa nu raman asa pentru intotdeauna...azi mi-e dor de cineva si constat ca nu are de cine sa imi fie dor...dar totusi imi este...
Azi astept ceva si nu stiu exact ce si totusi stiu ca nu am de la cine sa primesc nimic...insa continui sa astept ceva...
Azi sunt fericita pentru ca datorita tie nu ma comport obisnuit si monoton....azi mi-am reamintit cum e atunci cand nu mai poti sa iti controlezi corpul cand iti vezi persoana iubita,cum iubirea iti da avantul unui bebelus....
Azi te-am mintit pentru prima data doar ca sa nu te strivesc cu atata iubire,azi stiu ca sunt o buna actrita in a nu-mi arata sentimentele doar ca sa nu fie ranite din nou...azi am invatat sa numar secundele alaturi de tine,prea putin dar suficient....
Azi imi doresc sa raman asa pentru intotdeauna ... sa imi fie dor de tine...sa stiu ca nu am voie dar totusi sa incalc reguli..
Azi astept ceva de la tine nu o sa primesc nimic dar totusi astept ...
Azi am o intrebare ... stii ce simt????:) eu stiu azi........
miercuri, 5 ianuarie 2011
Astept un ceva.....
De ce exista atatea variante de inceput pentru toate si doar un singur sfarsit?Un inceput spune multe:speranta,entuziasm,naivitate....De ce atata complexitate in doua cuvinte complet antitetice???De ce un inceput trebuie sa aiba mereu ca sfarsit un sfarsit??
Nu inteleg de ce ma straduiesc sa iti vorbesc despre inceput,sfarsit cand stiu ca acestea sunt doar socuri ale mintii,tentative esuate de a te scoate de "acolo"...nu merita acum sa ma incurajez la gandul ca nu o sa mai am acel gand...sunt prea plina de tine...
Sa iti spun acum ca ma doare ca nu ti-am putut oferi acea poveste de dragoste superficiala pe care ti-o doreai,pe cand tu imi oferise-si deja acea dragoste de poveste pe care si-o doreste orice naiva...???Nu iti spun pentru ca o stii deja...
Acum nu ma mai imbucura nici macar gandul ca dupa atat rau va urma si un bine...nu mai cred in acel bine...in schimb ma intristeaza gandul ca unul singur este sfarsitul dupa nenumarate inceputuri; stiu si e trist...
Sa te rog acum sa incercam sa creem un "noi"care asemenea unui copac rezista furtunilor,si nu cade la adierea usoara a vantului ca o frunza nu pot.Mi-ar fi greu sa iti accept un raspuns mincinos tipic si lipsit de tandrete.
Acum am ajuns acolo unde sunt dirijata de un sentiment,am ajuns o amarata care isi are ca trista soarta dragostea...sunt manipulata de ceva ce nici macar nu poate sa ma atinga dar ma doboara, nu pot sa o vad dar e omniprezenta...Oare e prea mult??????
Nu inteleg de ce ma straduiesc sa iti vorbesc despre inceput,sfarsit cand stiu ca acestea sunt doar socuri ale mintii,tentative esuate de a te scoate de "acolo"...nu merita acum sa ma incurajez la gandul ca nu o sa mai am acel gand...sunt prea plina de tine...
Sa iti spun acum ca ma doare ca nu ti-am putut oferi acea poveste de dragoste superficiala pe care ti-o doreai,pe cand tu imi oferise-si deja acea dragoste de poveste pe care si-o doreste orice naiva...???Nu iti spun pentru ca o stii deja...
Acum nu ma mai imbucura nici macar gandul ca dupa atat rau va urma si un bine...nu mai cred in acel bine...in schimb ma intristeaza gandul ca unul singur este sfarsitul dupa nenumarate inceputuri; stiu si e trist...
Sa te rog acum sa incercam sa creem un "noi"care asemenea unui copac rezista furtunilor,si nu cade la adierea usoara a vantului ca o frunza nu pot.Mi-ar fi greu sa iti accept un raspuns mincinos tipic si lipsit de tandrete.
Acum am ajuns acolo unde sunt dirijata de un sentiment,am ajuns o amarata care isi are ca trista soarta dragostea...sunt manipulata de ceva ce nici macar nu poate sa ma atinga dar ma doboara, nu pot sa o vad dar e omniprezenta...Oare e prea mult??????
Abonați-vă la:
Postări (Atom)